Pentru cei care adoră fructele de mare, midiile, sau mai simplu, scoicile, reprezintă un deliciu dat de bucătăria tradiţională mediteraneană, iar în reţeta pe ca ţi-o propunem acestea vor căpăta o savoare interesantă, de influenţă spaniolă.
Pentru cei care adoră fructele de mare, midiile, sau mai simplu, scoicile, reprezintă un deliciu dat de bucătăria tradiţională mediteraneană, iar în reţeta pe ca ţi-o propunem acestea vor căpăta o savoare interesantă, de influenţă spaniolă.
Câteodată, dacă totul este cu susul în jos nu este deloc rău. Tradiţia spune că celebra tartă, devenită o emblemă a patiseriei franţuzeşti, a fost creată printr-un accident. De atunci, tarta Tatin nu lasă pe nimeni indiferent şi se combină excelent cu băuturile calde sau cu îngheţată.
Reţeta de trandafiri din mere la cuptor este un desert fistichiu şi gustos, care se pregăteşte simplu, şi care de obicei se savurează prima dată cu ochii. Îndrăznim să spunem că, dăruiţi cu tot cu tavă, au acelaşi efect ca un buchet de trandafiri originali.
Este o reţetă simplă, care nu necesită multe ingrediente, însă e nevoie de multă răbdare şi dedicare. Secretul ei constă în vasul folosit - să fie rotund, pentru o formă frumoasă de prezentare şi în tăierea foarte subţire a cartofilor. Reteta este de origine franceză, pentru că „Pommes Anna” vine de la numele unei femei nobile de pe vremea lui Napoleon al lll-lea.
Cartofii Hasselback, cunoscuţi şi sub denumirea de cartofi “acordeon”, sunt cartofi la cuptor, aurii, crocanţi şi aromaţi, cu usturoi şi rozmarin! Sunt perfecţi atât pe post de garnitură, dar merg serviţi şi simpli. Farmecul lor constă în modul în care sunt tăiaţi: fâşii subţiri-subţiri, care la cuptor se desfac ca un acordeon.
Piccata este un preparat care îşi are originile în bucătăria italienească, iar termenul se referă la un mod de preparare a cărnii: “feliată, sotată şi servită cu un sos de unt, lămâie şi condimente/verdeţuri”. Noi îţi propunem o reţetă sănătoasă, care presupune pui sau curcan, servit cu un sos... delicios.
Crème brulee este un desert franţuzesc care seamănă bine cu tradiţionala cremă de zahăr ars din copilărie, însă are un aer ceva mai... elegant. Nu presupune nimic complicat dar, deşi ingredientele sunt cam aceleaşi, crème brulee şi crema de zahăr ars se prepară şi arată diferit.
Porchetta - friptură din carne de porc, foarte aromată este o specialitate italienească pregătită încă din timpurile îndepărtate ale romanilor şi se spune că a fost una dintre mâncărurile preferate ale împăratului Nero. De atunci până în prezent a fost adaptată - uneori complicată, alteori simplificată, dar gustul specific a dăinuit în timp.
Fructele de pădure şi ciocolata albă, în formula reţetei de cheesecake sunt elementele de senzaţie (gustativă şi excelentă, evident)! Te invităm la curiozitate, să încerci un desert delicios, arătos şi potrivit pentru toate ocaziile. Unde mai pui că nu are nevoie de cuptor pentru a fi pregătită!
Ne place să mâncăm dar să nu îmbătrânim în bucătărie gătind şi curăţând cu orele. Perfect logic, şi de ce am face treaba asta, dacă există o metodă de gătit care să îmbine utilul cu plăcutul, cu “gustosul”, cu “sănătosul” şi cu “rapidul”, în deplină siguranţă?
Exact, n-are rost atâta vreme cât se poate găti sub presiune cu ajutorul unei oale speciale, nu sub presiunea timpului.
Concret, cu ce “se mănâncă” o oală sub presiune?
Din punct de vedere tehnic, o oală sub presiune este …o oală pentru gătit, prevăzută însă cu un capac special, care o etanşează şi care nu permite eliberarea aburului din aceasta. Lichidul din oala fierbe, iar cum aburul nu are unde să plece, se supără şi pune presiune. Creşterea presiunii este direct corelată cu creşterea temperaturii ṣi reducerea timpului de gatit.
În general, apa care fierbe nu are cum să depăşească 100°C, indiferent cât de puternică este flacăra de sub oală. Conform regulilor fizicii, în cazul oalei sub presiune, temperatura poate ajunge totuşi la 121°C, fapt care reduce automat timpul de gătire. Capacul etanşat împiedică eliberarea vaporilor de apă şi implicit a căldurii, astfel încât fierberea este menţinută la cota maximă atât pe flacără mare, cât şi pe flacără mică.
Ca fapt divers, metodele de gătit “umede” (cum ar fi gătirea la foc mic, fierberea şi gătirea la abur) transferă căldura mai eficient decât metodele de gătit “uscate” (sotarea, coacerea şi prăjirea).
În oala sub presiune mâncarea se găteşte mult mai rapid, cu până la 70%. De exemplu, năutul este gata în 13 minute sub presiune, în loc de o oră şi jumătate, o friptură foarte fragedă este gata în 30 de minute în loc de 1,5-2 ore, cartofii în 10 minute în loc de 45 de minute şi marea majoritate a celorlalte legume au nevoie de 5 minute sau chiar mai puţin, să fie perfect gătite!
Capacul sigilat implică un timp mai scurt de gătire, care presupune automat folosirea de mai puţin combustibil. De asemenea, oala sub presiune are nevoie de mai puţină căldură: se poate folosi flacăra mică la gătitul sub presiune, spre deosebire de flacăra medie sau mare folosită la gătitul tradiţional.
Acest lucru înseamnă că mâncarea gătită în oala sub presiune foloseşte cu 50% mai puţină energie decât în cazul gătirii tradiţionale. Putem spune că economiserea de energie este similară cu cea a trecerii de la becurile tradiţionale la cele economice.
Ideea este să păstrezi vitaminele în mâncare, nu să le laşi să se evapore! Legumele gătite sub presiune pierd foarte puţine vitamine, minerale, gust şi culoare în comparaţie cu situaţia în care le fierbi în mod obişnuit. Chestiile astea bune pentru organism rămân în mâncare pentru că le opreşte din drum capacul sigilat, prin minimizarea evaporării.
Apoi, oala sub presiune are nevoie de mai puţin lichid de gătire şi elimină tot oxigenul în timpul presurizării (deci, ingredientele nu oxidează). Practic, legumele sunt instant gătite – stând mult mai puţin timp în oala sub presiune decât în cazul în care îl petrec fierbând înnăbuşit sau nu. Timpul mai scurt de gătire reduce impactul pe care l-ar avea în mod obişnuit căldura ridicată asupra vitaminelor.
Spre deosebire de gătitul la cuptorul cu microunde, gătitul sub presiune este un proces complet natural. În loc să distrugă mâncarea, gătitul sub presiune valorifică puterea presiunii atmosferice şi o foloseşte “comasat”, direct pe flacără – aceasta este diferenţa pe care o simţi atunci când urci un munte sau când găteşti la nivelul mării versus la 1500 metri altitudine.
Moduri în care o poţi pune la treabă
Oala sub presiune poate fi folosită la gătirea legumelor, cărnii, fructelor, peştelui, cerealelor şi este renumită pentru cât de repede găteşte fasolea!
Aceasta îţi lasă libertatea de exprimare culinară şi te încurajează să găteşti cum simţi şi cum vrei:
Atunci când ai un dubiu legat de folosirea sau nu a oalei sub presiune la gătirea unui anumit fel de mâncare, regula de aur este: orice merge fiert, gătit la abur sau călit, poate fi gătit sub presiune!
Alte articole care te-ar putea interesa: