Tot ce trebuie să știm despre aluatul dospit: trucuri pentru un rezultat pufos și gustos

Aluatul dospit e un clasic în bucătărie. De la pâinea proaspăt scoasă din cuptor, la cozonaci rumeni, pizza sau gogoși pufoase, toate au la bază același principiu: dospirea. Dar ca să iasă exact așa cum ne dorim, e nevoie de puțină răbdare și câteva reguli simple. Și, cum se zice, secretul e în detalii.

În acest articol, ne întoarcem la lucrurile de bază. Ne uităm la ingrediente, la temperatură, la frământare și la toate micile gesturi care transformă o mână de făină într-un aluat plin de viață. Dacă vrei să-ți iasă cozonacul ca la bunica sau o pâine cu coajă crocantă și miez aerat, ești în locul potrivit.

Ce este, de fapt, aluatul dospit?

Aluatul dospit e acel aluat în care folosim drojdie – proaspătă sau uscată – pentru a-l face să crească. Drojdia e o ciupercă vie, care „mănâncă” zahărul din aluat și produce dioxid de carbon. Acest gaz rămâne prins în rețeaua de gluten și face ca aluatul să se umfle, să devină aerat și elastic.

Sună a chimie, dar de fapt e magie pură. Și când simțim mirosul de pâine coaptă în casă, parcă toată ziua devine mai bună.

Făina: baza oricărui aluat reușit

Făina nu e doar albă și atât. Pe piață găsim multe tipuri – pentru pâine, pentru patiserie, pentru pizza. Ce contează cel mai mult este conținutul de proteine, care influențează formarea glutenului.

Pentru un aluat dospit bun, alegem făină tip 650 sau 000. Și, foarte important, cernem făina înainte de folosire. Nu doar ca să scăpăm de impurități, ci și pentru că aerarea o face mai ușoară și mai receptivă la drojdie.

Vom avea de nevoie de site de făină din inox și un bol mare de amestec de la care să ne ajute în acest pas.

Drojdia – inima care bate în aluat

Fără drojdie, nu e aluat dospit. Putem folosi drojdie proaspătă sau uscată. Ambele funcționează bine, dacă le folosim corect.

• Drojdia proaspătă e mai sensibilă, se activează într-un lichid călduț cu puțin zahăr.
• Drojdia uscată e mai stabilă și poate fi adăugată direct în făină, deși e bine să o hidratăm ușor înainte.

Ce înseamnă lichid călduț? Să nu ne frigem degetul, dar nici să fie rece. Dacă lichidul e prea fierbinte, omorâm drojdia. Dacă e rece, nu se activează. Un echilibru perfect îl obținem dacă avem un termometru de bucătărie, disponibil la KitchenShop.

Maiaua – un pas opțional, dar util

Chiar dacă drojdia uscată poate fi pusă direct în făină, uneori e bine să facem o maia. E un amestec din apă caldă, drojdie, zahăr și puțină făină, lăsat să crească 10-15 minute. Se formează bule și se activează tot procesul de fermentare.

Această etapă ajută în special la aluaturile grele, cu ouă, lapte, zahăr, unt. Cozonacii sunt cel mai bun exemplu. O maia bine crescută înseamnă un aluat mai aerat și un gust mai plin.

Kitchenshop recomandă un pahar gradat pentru lichide și tel inox pentru amestecare ușoară .

Ingredientele trebuie să fie la temperatura camerei

Un detaliu mic, dar important. Laptele, ouăle, untul – tot ce punem în aluat – trebuie să fie scoase din timp din frigider. Altfel, vom încetini procesul de dospire. Drojdia lucrează cel mai bine când totul e călduț și confortabil.

Așa că, dacă avem în plan să frământăm un aluat, ne pregătim cu o oră înainte. Scoatem totul pe blat și lăsăm ingredientele să se „acomodeze”.

Frământarea – energia din aluat

Fie că o facem cu mâna sau cu ajutorul unui robot, frământarea e esențială. E momentul în care glutenul începe să se formeze, iar aluatul devine elastic, fin și plin de viață.

Un aluat frământat bine nu mai lipește de mâini, are o textură netedă și se poate întinde ușor. Dacă îl tragem puțin, se întinde ca o peliculă.

Un mic truc: la final, trântim aluatul de masă de 6-7 ori. Asta ajută la eliminarea aerului neuniform și face ca glutenul să se distribuie perfect.

Aici este util un robot de bucătărie cu cârlig pentru frământat sau bol mare de inox pentru frământare manuală, de pe KitchenShop.

Dospirea, cum știm că aluatul e gata

După ce l-am frământat, lăsăm aluatul să se odihnească. Îl așezăm într-un bol curat, uns ușor cu ulei, îl acoperim cu un prosop curat sau folie alimentară și îl lăsăm într-un loc călduț.

Timpul de dospire poate varia, dar de obicei 45-60 de minute sunt suficiente. Aluatul ar trebui să își dubleze volumul. Dacă apăsăm ușor cu degetul și revine lent la forma inițială, înseamnă că e dospit corect.

Vom folosi aici produse precum bolul adânc de 4,3L, spatula din silicon pentru manevrare delicată și un prosop de bumbac  de la Kitchenshop – toate gândite pentru ca aluatul să crească frumos și uniform.

Coacerea

Odată ce aluatul a dospit, urmează modelarea și a doua dospire, dacă rețeta cere. După aceea, e momentul să îl punem la copt. Cuptorul trebuie preîncălzit bine – temperatura variază în funcție de preparat: pâinea merge la 220°C, cozonacul la 180°C.

E important să nu deschidem cuptorul în primele 15-20 de minute. În această etapă, aluatul se „ridică” pentru ultima dată.

Pentru o coacere uniformă, recomandăm folosirea unei tăvi antiaderente, împreună cu o perie de silicon pentru uns cu ou. La pâine, putem pune și un vas cu apă în cuptor – ajută la formarea unei coji crocante.

Noi ne bazăm pe tăvile perforate, formele de cozonac din oțel carbon și periile de silicon moale de la KitchenShop – instrumente utile, durabile și eficiente.

Cu răbdare și câteva unelte bune, avem rezultatul dorit

Gătitul cu aluat dospit e o combinație de știință, intuiție și emoție. Nu e doar despre ingrediente, ci și despre cum le amestecăm, cât timp le lăsăm să respire și câtă grijă punem în fiecare gest. Cu puțină practică și cu ustensilele potrivite de la Kitchenshop, putem transforma o rețetă simplă într-o mică bucurie de zi cu zi.

Așa că, fie că pregătim pâine, pizza sau cozonac, să nu uităm: un aluat dospit bine începe cu încredere, continuă cu răbdare și se termină cu zâmbete la masă.